Un reportaj publicat de revista britanica NewStatesman si intitulat „Romania, tara fara cale de intoarcere” porneste de la povestea si indeletnicirile lui Victor, un roman care isi castiga existenta transportand compatrioti peste granite, pentru a ajunge la etape marcante ale istoriei Romaniei in eforturile sale de a deveni o natiune.
Reportajul pleaca de la povestea lui Victor, care prin spiritul sau descurcaret si existenta castigata la limita legii reprezinta incarnarea „realitatilor obscure” ale Uniunii Europene moderne, dar si a celor 4 libertati europene: circulatia pentru obtinerea de bunuri, servicii, resurse umane si capital. Victor isi conduce dubita sa rablagita din Romania in Portugalia parcurgand 4.000 de kilometri in 50 de ore, doar 3 dintre ele fiind rezervate somnului. Dupa un popas de 10 ore, se intoarce acasa si o ia de la capat. In mare parte drumurile sale inseamna transportul romanilor intr-o singura directie. El, relateaza jurnalistul Juan Moreno de la Der Spiegel „este totodata expeditor, curier, mesager si contrabandist.” Stie sa-i evite pe politistii corecti si sa-i mituiasca pe ceilalti. La momentul caderii dictaturii lui Ceausescu populatia Romaniei era de 23.5 milioane. Acum a scazut la 19.5 milioane si acestea sunt doar cifrele oficiale. Unele estimari arata o scadere ceva mai consistenta (un milion, chiar doua, de oameni), cel mai important factor fiind circulatia libera, una dintre valorile cele mai dragi ale Uniunii Europene. Un alt factor este rata scazuta a natalitatii. Populatia Romaniei este raspandita peste tot in Europa, in timp ce Romania insasi se tot goleste. Moreno spune ca romanii tin in viata in Europa domenii care s-ar fi prabusit in lipsa lor: de exemplu Germania nu si-ar fi putut dezvolta sectorul constructiilor, macelariile ar fi ramas fara forta de munca, iar culturile de cartofi si sparanghel, inexistente. Din cuvintele aceluiasi jurnalist se deduce ca Romania are un statut cumva unic datorita migrantilor sai, dar incalificabil: „In Europa sunt tarile cu reputatie proasta, cele cu reputatie foarte proasta si mai este Romania.” Istoria Romaniei poate fi vazuta, in opinia autorului articolului, ca un adevarat slogan pentru haos, brutalitate si coruptie. Dupa ce Romania a purtat un razboi lipsit de eroism, cand, aliat al nazistilor a schimbat macazul, pentru ca nu mai era „o idee buna”, a nimerit sub puterea lui Stalin, ca in 1965 sa simta o adiere de optimism prin venirea lui Nicolae Ceausescu la conducerea Partidului Comunist. Dan Brett, un expert roman de la Universitatea College London, a declarat, raspunzand propriei intrebari: „Romania e cunoscuta pentru coruptie, orfani, Dracula si Ceausescu. Nu e o lista prea lunga.” Totusi, in ciuda faptului ca e codasa la multe clasamente europene, in ciuda faptului ca este depopulata si disfunctionala, ea a repurtat cateva succese semnificative: „Unu: desi extrem de eterogena, nu s-a destramat precum Iugoslavia. Doi: statele estice ce promiteau cel mai mult ca viitoare democratii, Polonia, Cehia, Ungaria au alunecat inapoi in autoritarism . Acest lucru inca nu s-a intamplat in Romania. Trei: Romania a ales un etnic german presedinte; nu o sa vedeti un etnic turc ales presedintele Bulgariei. Patru: In ciuda coruptiei la tot pasul, Romania a bagat la inchisoare politicieni din toate formatiunile politice.” Romania, campioana la statistici negative Tara nu are o traditie a guvernarii cinstite. Guvernarea care este social-democrata cu numele, nu in esenta, este mai mult o gluma proasta, decat o amenintare, scopul sau nu este dictatura, ci imbogatirea proprie, scrie publicatia britanica. Cei aflati in afara granitelor sunt cei mai capabili sa resimta o furie puternica, fata de cei ramasi care mai protesteaza, dar in general dau din umeri, dand dovada de apatie. Prim-ministrul Viorica Dancila este considerata o unealta in mana influentului lider de partid Liviu Dragnea. Lipsa infrastructurii este „revoltatoare.” Unele surse semnaleaza faptul ca Corina Cretu, comisarul european pentru politica regionala, cauta cu disperare sa ofere bani pentru strazi si cai ferate. Guvernul insa nu doreste sa contribuie cu partea sa, folosind-o ca plata pentru angajatii loiali. In Romania angajatii din sectorul public sunt platiti mai bine decat cei din sectorul privat. Nicio tara din Europa nu are atatia proprietari de case ca Romania, care se afla la 95%. Sunt case ieftine si supraglomerate. Dar e posibil ca aceasta sa fie o statistica cam dubioasa, fiind declarati multi rezidenti care locuiesc la aceeasi adresa, dar care nu stau realmente acolo. Un exemplu dat de Dan Nita, primarul Miroslavei, judetul Iasi, fiind cel al rezidentilor falsi din Republica Moldova.
Un oficial guvernamental a declarat ca o Romanie care a supravietuit incercarilor de inghitire a trei imperii, Rus, Otoman, Austro-Ungar a trebuit sa gaseasca cai ocolite pentru a reusi: „Devii smecher. Incepi sa te crezi prea destept.”Intrebat daca este o tehnica de supravietuire, oficialul roman a precizat: „Nu si una pe care sa se poata construi o baza solida pentru o viata asezata intr-un climat fructuos. Va fi munca unor intregi generatii.” De la descurcareti la studentii recrutati direct de pe bancile universitatilor Mai sunt insa si romani care nu sunt doar descurcareti, ci si talentati. Ei sunt cei pe care Microsoft si alte asemenea companii ii recruteaza direct de pe bancile universitatilor. Lor li se alatura si tinerii care se intorc in tara cu planuri mari. Este cazul lui Paul Andre Lungu care vrea sa infiinteze o firma de televiziune, pe baza experientei din Londra. El a redat dorintele compatriotilor sai din Marea Britanie de a reveni in tara. Jumatate dintre ei si-ar dori sa se intoarca. El personal este optimist: „poti obtine un salariu decent in Bucuresti . Un venit de 20.000 de lire pe an este destul de satisfacator.” Palatul Parlamentului si umbra sa grea asupra Bucurestiului Bucurestiul este un oras viguros si plin de voie buna, dar cladirile din perioada comunista se amesteca cu hotelurile luxoase si trimit mereu catre trecutul in care comunismul nu a cedat din senilitate, ci ca un sangeros „amurg al zeilor.” Construit pentru a deveni caminul la batranete al sotilor Ceausescu, Palatul Parlamentului inca isi arunca umbra asupra Bucurestiului, la modul cel mai propriu.
Autorul articolului nu este deloc impresionat de aceasta constructie care nu copleseste decat prin dimensiunile sale– pentru ca nu vedem niciun exces al frumusetii, dar nici unul care sa incante printr-un grotesc grosier. Este doar plictisitor si mohorat, cu cele 1.100 de incaperi ale sale, niciuna prea diferita de cealalta. Palatul Parlamentului trimite la istoria cruda a construirii sale si la cei aproape 3000 de morti in randurile muncitorilor care au lucrat la el. Fatetele comunismului: de la salvarea de analfabetism la infometarea populatiei si orfelinate Istoricul si omul de televiziune Tessa Dunlop a declarat ca: „Educatia a fost marea sa realizare. Nu gaseai nicaieri istorici libertini, dar comunismul te trecea prin scriere, citire, aritmetica”. Inca de la inceputuri ideile lui Ceuseascu frizau nebunia. Convins ca populatia nu e suficient de numeroasa, a interzis avortul si contraceptia. La inceputul anilor ’80 a concentrat majoritatea resurselor tarii pentru plata datoriei externe, exportand alimente si infometand populatia. Restul se ducea in proiectul sau grandios de constructie. Ceausescu reusea astfel sa fie simultan Papa, Kim Il-Sung, Ramesses II si George Osborne, varianta pe steroizi, arata autorul articolului. Dupa caderea comunismului, orfelinatele din Romania au devenit faimoase in toata lumea. Dunlop, una din tinerii britanici care s-au ocupat de ingrijirea copiilor abandonati la inceputul anilor 90 si care de atunci s-a indragostit iremediabil de romani si Romania a declarat ca era o singura asistenta la 30 de copii si ca,inevitabil, sensibilitatea lor se tocise mult pentru a face fata. „Romanii sunt obsedati de copii. Devenise un simbol al rezistentei sa avortezi. Mai mult decat orice altceva interferenta chiar in miezul vietii i-a naucit. Si apoi lipseau alimentele. Nu cred ca va puteti imagina impactul pe care combinatia dintre hrana sau caldura insuficienta pentru a ingriji copiii si faptul de a fi fortati sa-i aiba l-a avut asupra lor”, a spus ea.
In ceea ce priveste comunismul ca trauma, Claudiu Tufis, profesor asociat de stiinte politice la Universitatea Bucuresti a declarat ca „In scoala, istoria Romaniei consta in mare parte in memorarea datelor,” astfel ca propriu-zis nu se invata despre aceasta perioada, iar acasa nu se discuta pe acest subiect. In aceasta ordine de idei, autorul mentioneaza o alta statistica romaneasca: Ceausescu a fost votat de publicul unei televiziuni al 11-lea in topul celor 100 de mari Romani. Trista trebuie sa fie o tara care duce lipsa de eroi, remarca el. O alta Romanie. In ochii strainilor, taranii par a trai pe taramuri de vis Nu putini sunt cei atrasi de splendoarea peisajului rural, cel mai faimos exemplu fiind Printul de Wales care s-a indragostit de Transilvania. Ce poate fi mai frumos, taran fiind, decat sa duci o viata autentic taraneasca? Dar nu toti vad astfel lucrurile si mai ales nu le vad in acest fel cei care traiesc pe aceste asa-zise taramuri de vis cum le numeste un observator ceva mai obiectiv, Dan Brett, expert roman de la University College London. Un batran mestesugar a spus: „In anumite parti oamenii traiesc o viata aproape prerenascentista. Sunt oameni care parcurg distante enorme pentru a vinde cateva mere la piata. Este ca in Jack si Vrejul de Fasole. Este un paradis pentru etnografi, dar pentru cei ce locuiesc aici nu este deloc un paradis.” Agricultura de tip medieval inca se intalneste in Transilvania, cum se gasesc inca si sate fara doctori si profesori. Ambele au disparut demult din Marea Britanie. In aceste sate nu mai afli tineri, cu exceptia poate a copiilor lasati in grija bunicilor de parintii din strainatate. Noile case care rasar pe ici, pe colo din banii trimisi de cei care muncesc in afara nu sunt calea prin care sa cladesti o tara, remarca autorul. Emigrantii nu mai sunt cei de altadata. Cei care pleaca acum din Romania fac parte din doua mari categorii: absolventii de elita, respectiv populatia de la tara, care merge sa „eviscereze puii vestici sau sa spele closete, majoritatea in Spania sau Italia.” Lucian Dirdala, profesor de stiinte politice la Universitatea din Iasi, a declarat ca cei care au plecat sunt inca devotati tarii lor si spun ca se vor intoarca, dar le este dificil sa o faca: „Nu este un proces ireversibil, dar raul a fost deja facut. Am pierdut multi tineri energici si multe spirite cu forta civica.” Convingerea autorului articolului este ca cele 4 libertati ale Uniunii Europene vin pe un fond in care exista largi decalaje in nivelul de trai si in politici, iar in exemplul particular al Romaniei, aceste libertati ii opresc dezvoltarea ca natiune moderna, transformand-o in exportatoare de forta de munca si dependenta de banii trimisi de romanii care lucreaya peste hotare.
Views: 0
