Declarațiile lui Ilie Bolojan despre posibilitatea folosirii unor medicamente generice mai ieftine în locul terapiilor inovatoare au provocat reacția fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete. Dincolo de schimbul politic de replici, disputa ridică o întrebare importantă: cum poate statul să reducă cheltuielile fără să limiteze accesul pacienților la tratamentul potrivit?
Două perspective asupra aceleiași probleme
Ilie Bolojan a susținut că, în anumite situații, banii cheltuiți pentru un medicament inovator foarte scump ar putea permite cumpărarea unei cantități mai mari de medicamente generice cu efecte similare. O astfel de abordare ar putea crește numărul pacienților care beneficiază de tratament și ar încuraja inclusiv producția farmaceutică din România.
Alexandru Rogobete a contestat modul în care a fost prezentată această comparație. Fostul ministru a avertizat că două medicamente destinate aceleiași boli nu sunt automat interschimbabile și că alegerea terapiei trebuie să aparțină medicului, în funcție de diagnosticul și particularitățile fiecărui pacient.
„Sănătatea nu este supermarket, iar medicamentele nu se prescriu la ofertă”, a transmis Rogobete.
Genericul nu înseamnă un medicament inferior
Discuția are însă nevoie de o delimitare importantă. Un medicament generic autorizat conține aceeași substanță activă ca medicamentul său de referință și trebuie să demonstreze bioechivalența și respectarea acelorași standarde de calitate.
În aceste situații, utilizarea genericelor poate reduce cheltuielile fără să afecteze eficiența tratamentului. Economiile obținute pot fi direcționate către mai mulți pacienți sau către alte servicii medicale.
Problema apare atunci când sunt comparate medicamente diferite doar pentru că tratează aceeași afecțiune. Mecanismul de acțiune, indicația terapeutică, stadiul bolii, răspunsul pacientului și efectele adverse pot face ca două terapii să nu poată fi înlocuite printr-o simplă decizie financiară.
Rogobete invocă beneficiile terapiilor noi
În susținerea poziției sale, Alexandru Rogobete a prezentat date potrivit cărora investițiile în terapii inovatoare generează beneficii economice și sociale mai mari decât costurile inițiale.
Conform cifrelor prezentate de acesta, România ar fi investit 478 de milioane de euro și ar fi obținut un beneficiu economic și social estimat la 3,82 miliarde de euro. La nivel european, fiecare euro investit în terapii noi ar produce un beneficiu estimat la 5,67 euro.
Fostul ministru a mai afirmat că, în cele zece luni ale mandatului său, lista medicamentelor compensate a fost actualizată de două ori. În această perioadă ar fi fost aprobate 74 de medicamente sau denumiri comune internaționale noi și 29 de extinderi ale indicațiilor terapeutice.
Adevărata miză: evaluarea medicală și accesul pacienților
Disputa dintre Alexandru Rogobete și Ilie Bolojan nu ar trebui redusă la alegerea între medicamente „scumpe” și medicamente „ieftine”. Statul trebuie să analizeze eficiența clinică, siguranța, numărul pacienților eligibili, impactul asupra bugetului și disponibilitatea produselor pe piață.
Medicamentele generice pot reprezenta o soluție eficientă pentru reducerea cheltuielilor atunci când sunt echivalente cu produsul de referință. Terapiile inovatoare rămân însă esențiale pentru pacienții care nu răspund la tratamentele existente sau care nu mai au o altă alternativă.
Economiile sunt necesare într-un sistem medical cu resurse limitate, dar acestea trebuie realizate prin evaluări transparente și criterii medicale clare. Prețul contează, însă decizia finală trebuie să păstreze pacientul în centrul sistemului.
Views: 24
