Produsul de baza al acestei institutii este bioetanol celulozic. Materia prima este reprezentata de masa celulozica (care teoretic poate sa provina din paie de grau, fan, coceni, rumegus sau frunze uscate). Lignina este un subprodus al acestei tehnologii si va fi arsa intr-un process colateral de ardere numit cogenerare. Parte din caldura derivata prin ardere/cogenerare ar urma sa fie folosita pentru a sustine fabrica de bioetanol.
Nu este cunoscut nici un caz de fabrica de etanol celulozic care sa fie sustenabila fara granturi sau bani de la bugetele locale. Costul etanolului pe piata este foarte scazut din cauza ca petrolul are pret mic per baril. Singurele fabrici de bioethanol eficiente economic din lume sunt acelea care produc etanol din amidon sau zahar (nu din celuloza). Etanolul celulozic este peste tot in lume pagubos si super-poluant. In prezent, numai tarile din lumea a treia mai sunt pacalite de aceasta tehnologie. In toate cazurile, companiile de etanol celulozic construiesc fabrici pretinse a fi moderne si eficiente, dar compenseaza pierderile cu garantii din bugetele locale, inseland comunitatile prin creearea de locuri de munca.
Principalele semne de intrebare care se pun acestui proiect (si care ar trebui sa ingrijoreze administratiile din intreg judet Dolj) sunt urmatoarele:
• Cat de mare este terenul agricol adiacent necesar (sau dintr-o proximitate rezonabila) care ar produce cantitatea de paie necesare ca sa mentina acest proiect la capacitatea propusa?
• Zona Craiova nu are mijloace de transport ieftin (pe apa sau sisteme feroviare de larga anvergura). Exista infrastructura rutiera suficienta (autostrazi) ca sa permita cresterea de trafic (sute de camioane pe zi) inspre si dinspre Podari?
• Fiecare tona de carbon arsa produce 3.7 tone de dioxid de carbon (CO2) care polueaza atmosfera. In consecinta, o fabrica care arde 100 de tone de carbon pe zi va produce 3,700 tone de CO2 zilnic (adica aproximativ 1.87 milioane de metri cubi in fiecare zi). In anii imediat urmatori, legislatia europeana va deveni foarte stringenta cu privire la poluarea cu gaze de sera (cum ar fi CO2). Cine va plati creditele de carbon pentru aceasta poluare? GENTEC? Primaria? Va instala Clariant/GENTEC o instalatie extragere a intregii cantitati de CO2 din fumul produs?
• Ce se intampla cu toate gazele toxice care vor fi emise la Podari?
• Ce se intampla cu toata cenusa produsa (zeci de tone pe zi) plina de substante cancerigene si metale grele care sunt foarte toxice?
• Cum vor fi rezolvate litigiile legale privitoare la poluarea solului, apei, aerului cu metale grele? S-a creeat un fond pentru recompensarea agricultorilor din zona?
• Aparent, in afara de un numar mic de angajati locali care vor primi salariu in aceasta fabrica, nu exista nici un avantaj economic, social sau ecologic pentru locuitorii in zona Podari/Craiova.
• Va fi creat un super-fund pentru curatirea mediului si o polita de asigurare satisfacator de mare pentru “environmental cleanup” in cazul in care compania Clariant/GENTEC de la Podari da faliment?
In opinia mea, solutia propusa de Clariant/GENTEC nu este economic viabila, tehnologia propusa nu a fost demonstrata suficient ca fiind sustenabila iar expunerea mediului si a populatiei locale la poluare sunt prea mari ca sa compenseze suficient presupusele avantaje economice ale fabricii propuse.
Radu Popa, profesor universitar al Universitatii Southern California si Director Biotehnologii, Los Angeles, USA
Views: 0
