Semnificatia strazilor din Craiova : Aleea APICULTORILOR si Strada ARAD

În anul 2020, an de debut al nemiloasei pandemii COVID-19 provocată de coronavirus, la o editură din Craiova apărea o lucrare documentară UNICAT intitulată UNIVERS CULTURAL, cu subtitlu CELEBRITATEA STRĂZILOR CRAIOVEI, la care s-a lucrat 12 ani.

Strazile sunt publicate in ordine alfabetica iar azi continuam cu Aleea APICULTORILOR si Strada ARAD.

Aleea APICULTORILOR

Apicultór, -oáre smf, a din fr apiculteur – persoană care se îndeletnicește cu creșterea albinelor. Sinonime: prisăcar, stupar.

Strada ARAD

Municipiul Arad este reședința județului Arad. Este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munții Zarand, parte a Carpaților Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureș, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural.

Palatul Cenad din Arad

Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Simand și Sânmartin pană în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele Munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lacoviști și sărături.

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21°C și iarna o temperatura medie de -1°C.

Demografie – La recensământul din anul 2002 avea o populație de 172.827 locuitori și, conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2009 avea o populație de 166 003 locuitori.

Structura etnică a populației: Români – 82,6%; Maghiari – 12,9%; Țigani – 1,7%; Germani – 1,3%; Sârbi – 0,3%; Slovaci – 0,2%; Bulgari – 0,15%; Alții – 0,85%.

Istorie

Aradul perioadei medievale:

– 1028 – Prima atestare documentară a zonei Aradului;

– 1078 – 1081 – Cea dintâi mențiune a localității;

– 1331 – Orașul este menționat în „Cronica pictată de la Viena”;

– 1551 – 1552 – Orașul este ocupat de turci; aceștia construiesc o cetate care va fi ulterior dărâmată de habsburgi;

– 1599 – Eliberat de oștile lui Mihai Viteazul;

– 1616 – Reintră în stăpânirea Porții Otomane până la sfârșitul sec. XVII;

– 1687 – Trece sub dominația habsburgică;

– 1702 – Se înființează prima breaslă a Aradului – breasla cojocarilor;

– 1715 – Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) a fost înființată de călugării romano-catolici minoriți;

– 1765-1783 – Împărăteasa austriacă Maria Theresia ordonă construirea unei noi cetăți în stil Vauban;

Aradul perioadei moderne

– 1812 – Înființarea Preparandiei – prima școală pedagogică românească din Transilvania;

– 1817 – Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară;

– 1833 – Ia ființă al șaselea conservator muzical european – Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede;

– 1834 – Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I;

– 1849 – 6 octombrie  – Înfrângerea revoluției maghiare și executarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare;

– 1868 – Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly;

– 1890 – Fondarea Societății Filarmonice din Arad. În 1846 – Concertează Franz Liszt,1847 – Concertează Johann Straus fiul, 1877 – Concertează Pablo Sarsate și Henryk Wiernawski;

– 1890 – Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad”;

– 15 august 1899 – La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania;

– 1910 – Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori;

– 10 aprilie1913 – Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria;

– 1918 – Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu;

– 4 iunie 1920 Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României;

Aradul perioadei interbelice:

– 1918 – Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei;

1. 13-15 mai – Iuliu Maniu anunță public pentru prima oară opțiunea de separare totală a Transilvaniei de Ungaria și unirea acesteia cu România, în actuala Aulă Iuliu Maniu a Universității Aurel Vlaicu din Arad situată în B-dul Revoluției 83.

– 1920 – Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta din Ungaria;

1. Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă „Lengyel”;

– 1923 – Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv „Voința” Arad);

– 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr;

– 1930 – Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele „Polyrom”;

– 1936 – Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri;

– 1937 – Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România;

– 1959 – Este înființată prima fabrică de jucării din țară, „Arădeanca”;

– 1962 – Este înființată prima fabrică de ceasuri din țară, „Victoria” ;

– 1968 – Orașul primește statutul de municipiu;

Revoluția din Decembrie 1989. Aradul este prima reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara.

Economie – Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens, semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România. În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.

Instituții de cultură:Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Teatrul de Marionete Arad, Teatrul Vechi, Centrul Cultural Județean Arad, Casa de Cultură a Municipiului Arad, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”.

Personalități:

Profesori: Dimitrie Țichindeal, Constantin Diaconovici-Loga, Caius Iacob.

Oameni politici: Ștefan Cicio Pop, Sever Bocu, Vasile Goldiș, Ioan Suciu, Ion Flueraș.

Reformatori : Aron Chorin.

Scriitori: Ioan Slavici, Moise Nicoară, Mircea V. Stănescu, Gheorghe Schwartz, Florian Bănescu, R. Bucur, Vasile Dan, Dorel Sibii, H. Ungureanu, Emil Șimăndan, Viorel Gheorghiță, Ioan Alexandru, Carmen Francesca Banciu, Lucian Suciu, Eginald Schlattner, Voicu Mihnea Șimăndan, Ștefan Augustin Doinaș, Cetățean de Onoare al Aradului;

Actori: Mariana Buruiană, Zoltan Lovas.

Artiști : Ivan Tabakovic, Ioan Tolan, Miruna Maura Trocan, Mihai Păcurar, Cornelia Kocsis Josan, Ioan Emil Kett-Groza.

Arhitecți : Miloș Cristea.

Sculptori : Delia Brândușescu, Ciprian-Sebastian Lauko.

Compozitori: Ion Vidu, Nicolae Brânzeu, Sabin Drăgoi, Emil Monția.

Pictori: Dacian Andoni, Ladislau Babocsic, Francisc Baraniay, Cristian Elbus Buzneanu, Adriana Chiriță.

Monumente de arhitectură:

Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa;

Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil renascentist;

Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874;

Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic;

Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic;

Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic;

Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic;

Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil Wiener Secession, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee  betonul armat. Casa liftului, bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad;

Palatul Szantay, construit în anul1911 în stil Secession;

Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentism și corintic.

Clădiri cu valoare istorică:

Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849;

Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal;

Casa cu Lacăt, construită în anul 1815;

Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară;

Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant;

Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului;

Castelul Nopcea, Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea;

Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc.

Monumente:

Crucea Martirilor, ridicată în anul 1936, închinată preoților martiri din perioada noiembrie 1918 – primăvara 1919;

Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc;

Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă;

Aleea personalităților arădene, Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849: 1.Statuia Libertății, operă a sculptorului György Zala, ridicată a în anul 1890;  2. Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea.

Muzee și expoziții: Complexul Muzeal Arad:1. Secția istorie; 2. Secția științele naturii; 3. Secția Artă, Muzeul Memorial „Vasile Goldiș”, Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi, Galeria Delta.

Views: 0