În anul 2020, an de debut al nemiloasei pandemii COVID-19 provocată de coronavirus, la o editură din Craiova apărea o lucrare documentară UNICAT intitulată UNIVERS CULTURAL, cu subtitlu CELEBRITATEA STRĂZILOR CRAIOVEI, la care s-a lucrat 12 ani.
Strazile sunt publicate in ordine alfabetica iar azi continuam cu Strada ALBA IULIA .
Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad (în dialectal săsesc Weissenbrich, în germană Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă Београд – Beograd, în cehă Karlův Belihrad, în latină Apulum) este un municipiu, reședința județului Alba. Are în componență localitățile Oarda și Pâclișa.
La recensământul din 2002 au fost înregistrați 66.369 locuitori. Între anii 1541 si 1600, orașul a devenit capitala Voievodatului autonom al Transilvaniei și pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitală primei uniuni a statelor române, sub sceptrul glorios al marelui voievod Mihai Viteazul. La Alba Iulia s-a înfăptuit unitatea de neam a poporului român prin Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 care a hotărât unirea Transilvaniei și Banatului cu România. In anul 1922 Alba Iulia a găzduit ceremonia oficială de Încoronare a Regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, recunoscându-i-se astfel importanța istorică și statutul de capitală de suflet a neamului românesc.
Etimologie – Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele zidului dacic și al impresionantei porți sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate în „Traseul celor trei fortificații” din cartierul Cetate.
După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a stins treptat. În evul mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), centrul administrației Regatului Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. Denumirea latină a orașului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad („Cetatea Albă”). Mihai Viteazu și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy, stabilind aici prima capitală vremelnică a tuturor romanilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.
Recunoașteri oficiale și ale opiniei publice – Municipiul Alba Iulia poartă în mod simbolic titlul de Capitală de Suflet a Neamului Românesc, statut confirmat la 15 octombrie 1922, când la Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, ceremonia oficială de încoronare a regelui Ferdinand I și a reginei Maria, ca regi ai tuturor românilor din provinciile istorice unite. Statul român acordându-i Alba Iuliei în mod oficial prin Hotărârea nr. 26 din 30 noiembrie 1994 titlul de Cetate-Simbol a Marii Uniri a Românilor. Din aceste motive, la Alba Iulia își desfășoară lucrările Congresul Spiritualității Românești, în fiecare an în jurul datei 1 decembrie.
Municipiul Alba Iulia a fost declarat prin legea nr. 344/2001 Obiectiv de Interes Național, iar prin legea nr.766 din 29 decembrie 2001 Oraș martir al Revoluției din decembrie 1989. 29 mai 2009 Alba Iulia a intrat în Guiness Book, prin evenimentul denumit „marea îmbrățișare” a cetății Vauban, la care au participat 9.758 de oameni.
Istorie – Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate, a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.Ch.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.Ch.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului – La vii, Platoul romanilor – au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.Ch.).
Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.Ch. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, înglobând un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice – Apoulon – ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.
În anul 953 căpetenia maghiară Zsombor l-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte orașe cu același nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureș „Gyulafehérvár”, adică „Cetatea Albă a lui Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină – „Alba Iulia”. Acest nume este folosit și astăzi.
Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), după ce în prima fază a depins de episcopul Transilvaniei. Transilvania, chiar și în vremea cât s-a aflat în cadrul Regatului ungar, nu a renunțat la autonomia sa. Dinastia Corvineștilor, prin Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei (1446-1453), a deschis drumul înnoirilor, al corelărilor la realitățile occidentale.
Din a doua jumătate a secolului XVI, după dispariția Regatului ungar în urma înfrângerii suferite în fața trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Porții, bucurându-se însă de o deplină autonomie internă. Și-a putut astfel continua nestânjenită dezvoltarea culturală.
Din 1576, când pe tron se urcă Ștefan Bathory, voievodul dintre 1571-1575, devenit acum principe, dar și rege al Poloniei, situația la curtea transilvană se schimbă radical. In final de epocă renascentistă, plină de acerbe confruntări între Reformă și Contrareformă, dar și de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domnește o adevărată dinastie de principi „apuseni” – Bathoreștii.
Palatul principilor transilvani, inițial unul episcopal, a fost refăcut din temelii de către Ioan II Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathoreștii au fost cei care i-au dat strălucirea. Primul, în ordine cronologică, Stefan Bathory, l-a refăcut în stil italian. El și-a legat numele și de alte construcții, cum ar fi podul peste Mureș și apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat și el prin mici adaosuri. În 1590, el a cerut să se reconstruiască orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.
La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a celor trei țări românești sub cârmuirea sa.
În secolul XVII a fost un important centru al tipăriturilor românești, iar locuitorii orașului au participat la Revoluția de la 1848-1849. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.
În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre Alba Iulia și Alessandria.
În 1968, orașul este declarat municipiu, iar la 1 decembrie 1990, aici s-a sărbătorit pentru prima dată ziua națională a României.
Date geografice – Județul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podișului Transilvaniei cu Munții Apuseni și Carpații Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureș, care traversează județul de la N – E (în zona Ocna Mureș), la SV (în zona Șibot), la o altitudine de 330 m, în estul Munților Apuseni, la confluența Ampoiului cu Mureșul.
Obiective turistice – Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Albă Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase. Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul și Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano – Catolică, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca și Crișan, etc.
În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentând monarhia românească în acea perioadă, Regele Ferdinand și Regina Maria, capetele încoronate în anul 1922 în această catedrală. În interiorul Catedralei Romano – Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano – Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte două urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.
Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic târziu, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, de aceeași vârstă cu celebra Catedrală Notre – Dame de Paris, 1247 – 1291. A fost construită în perioada 1247-1291 și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt.
Cultură, educație: : Muzeul Național al Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Teatrul de Păpuși, Teatrul studențesc, „Centrul Cultural Augustin Bena”, Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia, Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”
Personalități: Christopher Báthory, principe al Transilvaniei, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, Isabella Jagiełło (1519 – 1559), regină a Ungariei, Áron Márton, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Emil Turdeanu, (n. 10 noiembrie 1911, Alba Iulia – d. 2001) a fost un filolog francez de origine română, membru de onoare al Academiei Române (din 1994).
Views: 4
