Semnificatia strazilor din Craiova : Strada ARDEAL si Strada ARGEȘ

0
191

În anul 2020, an de debut al nemiloasei pandemii COVID-19 provocată de coronavirus, la o editură din Craiova apărea o lucrare documentară UNICAT intitulată UNIVERS CULTURAL, cu subtitlu CELEBRITATEA STRĂZILOR CRAIOVEI, la care s-a lucrat 12 ani.

Strazile sunt publicate in ordine alfabetica iar azi continuam cu Strada ARDEAL si Strada ARGEȘ.

Strada ARDEAL

 

Semnificatia strazilor din Craiova : Strada ARDEAL si Strada ARGEȘ 1

Harta României, cu Transilvania propriu-zisă (portocaliu închis)
(Banatul, Crișana, Sătmar și Maramureș în portocaliu deschis)

 

Ardealul sau Transilvania (în maghiară Erdély, în germană  Siebenbürgen) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României. Transilvania ca voievodat (ulterior arhiducat apoi principat), corespunde cu Ardealul istoric, delimitat de: Carpați la E și la S, de Munții Apuseni la V, dar Transilvania ca regiune geografica actuală mai cuprinde și părți din regatul ungar istoric (partium), anume : Crișana situată între râurile Mureș, Someș, Tisa și culmile Munților Apuseni. Maramureșul(fostul voievodat al Marmației din sec. XIV) este situat în depresiunea Maramureșului și în S-E Transcarpatiei ucraineiene. A făcut parte din Partium. Partea de N aparține Ucrainei; Sătmarul, fostul comitat Satu-Mare, este o zonă aflată între Sătmar și Maramureș. Este asociată deseori Maramureșului;

 

Strada ARGEȘ

Semnificatia strazilor din Craiova : Strada ARDEAL si Strada ARGEȘ 2Argeș este județ în regiunea Muntenia din România a cărui denumire vine de la râul Argeș.

Este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafața județului este de 682.631 ha.

Citeste si :  Retinut de politisti pentru contrabanda cu tigari

În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov.

La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând munții Leaota, subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu Burdea.

Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Relieful este proporțional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud, cuprinzând toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m până la 160 m. Predomină ținuturile deluroase, care ocupă 55% din suprafața județului, munții 25% și câmpiile 20%.

În relieful său se disting trei trepte: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviței și valea Oltului și se înscrie în peisaj prin cei mai înalți munți din țară (munții Făgăraș, munții Iezer, munții Piatra Craiului, munții Leaota și munții Păpușa),precum și munții de înălțime mijlocie (Frunții și Chițu) ca și culoarul Dragoslavele-Rucăr-Bran.

În cadrul acestei trepte și îndeosebi a crestei munților Făgăraș ce se întind între Văile Dâmboviței și Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depășesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depășesc 2500 m (vârful Moldoveanu 2544 m – cel mai înalt vârf din Carpații românești, aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș; vârful Negoiu -2535m; Călțun-Lespezi -2522m; Vânătoarea lui Buteanu -2508m ; Viștea Mare -2527 m și Dara -2501 m).

Citeste si :  Un spectacol care a facut inconjurul lumii ajunge pentru prima oara in Craiova!

Vârfuri semețe și impunătoare se află și în celelalte culmi cum sunt: Iezer -2462 m; Roșu -2469 m; Păpușa -2391 m din Masivul Iezer-Păpușa; Vârful La Omu -2239 m și Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.

Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte, zonei alpine. Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidență asimetria caracteristică munților Făgăraș.

Zona centrală a județului considerată și treapta mijlocie, este ocupată de dealuri subcarpatice, față de care munții se înalță abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălțime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate piemontul Argeșului (dealurile Argeșului).

Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului județului Argeș, având două subunități: Câmpia înaltă a Piteștilor (în totalitate) și Câmpia Găvanu-Burdea (parțial). Prima subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă și este străbătută de văi largi și puțin adânci.

  1. Râul Argeș este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 km2. Izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra.
Citeste si :  Mananci in Centru Vechi ? Atunci nu la Winchester PUB !

Semnificatia strazilor din Craiova : Strada ARDEAL si Strada ARGEȘ 3 

Barajul și o parte a lacului de acumulare de la Vidraru                                                                                                

 

Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru.

De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.).

Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan.

Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov.

Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, lățimea maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 de metri.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.