În anul 2020, an de debut al nemiloasei pandemii COVID-19 provocată de coronavirus, la o editură din Craiova apărea o lucrare documentară UNICAT intitulată UNIVERS CULTURAL, cu subtitlu CELEBRITATEA STRĂZILOR CRAIOVEI, la care s-a lucrat 12 ani.
Strazile sunt publicate in ordine alfabetica iar azi continuam cu Strada ARIEȘ si ARISTIZZA ROMANESCU.
Strada ARIEȘ
Arieș (în latină Aureus) este un râu în Transilvania, vestul României. Se formează în zona localității Mihoești la confluența a două brațe Arieșul Mare și Arieșul Mic. Teritoriul străbătut de Râul Arieș se numește și Țara Moților, o regiune rustică pitorească. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă (Roșia Montană, Baia de Arieș, Bucium), bogată în aur, argint etc. Numele maghiar (Aranyos) înseamnă „aurit”, o referire la aurul din râu (lat. aureus). Unele așezări din zonă, precum Baia de Arieș, Arieșeni, Ghiriș-Arieș (vechiul nume al Câmpiei Turzii), Gura Arieșului, Luncani, și diviziuni administrative (ex. Scaunul Secuiesc al Arieșului, al cărui teritoriu a fost înglobat în 1876 în comitatul Turda-Arieș), evocă numele râului.
Izvorăște din Munții Bihorului, care fac parte din Munții Apuseni și se varsă în Mureș, aval de Luduș. Lungimea cursului de apă este de 164 km.
Județe traversate: Alba, Cluj
Afluenți de stânga: Arieșul Mare, Valea Caselor, Bistra, Bistrișoara, Dobra, Valea Caselor, Izvorul Călugărului, Lupșa, Sartăș, Sălciuța, Poșaga, Valea Coșegii, Ocoliș, Ocolișel, Iara, Borzești, Pârâul Muntelui, Hășdate, Pordei, Săndulești, Valea Racilor, Valea Sărată, Pârâul Florilor, Valea Largă;
Afluenți de dreapta: Arieșul Mic, Sohodol, Abrud, Râul Luteștilor, Ștefanca, Râul Mușcanilor, Valea Șesei, Hermăneasa, Cioara, Ponor, Huda lui Papară, Valea Morilor, Vidolm, Rimetea, Nadeș, Văleni, Plăiești, Bădeni;
Principalele localități traversate: Mihoești, Câmpeni, Bistra, Pițiga, Lupșa, Hădărău, Lunca, Valea Lupșii, Muncelu, Baia de Arieș, Sartăș, Brăzești, Sălciua de Sus, Sălciua de Jos, Poșaga de Jos, Lunca, Vidolm, Buru, Moldovenești, Cornești, Cheia, Mihai Viteazul, Turda, Câmpia Turzii, Luna, Luncani, Gligorești;
Strada ARISTIZZA ROMANESCU ( fostă Str. Industrială)
Aristizza Romanescu (n. 24 decembrie 1854, Craiova – d. 4 iunie 1918, Iași) a fost „cea dintâi artistă dramatică” o renumită actriță română, profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București.
Fiică a actorilor Constantin Demetriad și Paulina Stavrescu, Aristizza Romanescu a debutat la vârsta de 18 ani, în 1872, la teatrul din Craiova, în trupa cunoscutului cupletist I.D. Ionescu. Aristizza Romanescu era verișoară primară cu celebra mezzo-soprană de faimă mondială Elena Teodorini și nepoata actorilor Ion Vlădicescu și Raluca Stavrescu.
A jucat pe scena Teatrului Național din Iași. A fost remarcată de primul director al Teatrului Național din Capitală, scriitorul Ion Ghica, și care i-a încredințat rolul principal din tragedia Roma învinsă, de A. Parodi, tradusă în versuri de I.L. Caragiale. Din 1877 a fost angajată la București de Societatea dramatică. A studiat ca bursieră la Paris, împreună cu actorul Grigore Manolescu, partenerul ei. Revenită în România, Aristizza Romanescu a jucat pe scena Teatrului Național din București și a celui din Iași, în piesele Ovidiu de Vasile Alecsandri, O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, în Romeo și Julieta, Othello și Macbeth de W. Shakespeare, Tartuffe de Molière. Jocul ei s-a caracterizat printr-o plastică desăvârșită a mișcării, armonizată cu o voce cristalină și o dicție impecabilă. Mimica ei sugestivă exterioriza puternic emoțiile pe care sensibilitatea ei le trăia. A fost profesoara unor mari actrițe: Maria Ventura, Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti, Sonia Cluceru.
A apărut în primul film românesc: Independența României, realizat între 1911 și 1912.
Views: 2
