În anul 2020, an de debut al nemiloasei pandemii COVID-19 provocată de coronavirus, la o editură din Craiova apărea o lucrare documentară UNICAT intitulată UNIVERS CULTURAL, cu subtitlu CELEBRITATEA STRĂZILOR CRAIOVEI, la care s-a lucrat 12 ani.
Strazile sunt publicate in ordine alfabetica iar azi continuam cu Strada ARNOTA si Strada ARȚARULUI.
Strada ARNOTA (fostă Str. Eroului)
Mănăstirea Arnota este o mănăstire situată în comuna Costești, din județul Vâlcea. Inițial, mănăstire de călugări, din anul 1999, se transformă în mănăstire de maici, dependentă de stăreția Mănăstirii Bistrița (județul Vâlcea).
Este construită de domnitorul Matei Basarab între anii 1633-1634. Ea se află pe un versant de munte vis-a vis de mănăstirea Bistrița. Este foarte greu de ajuns, datorită cotei ridicate unde se află. În prezent accesul auto este favorizat de șoseaua de acces a carierei de calcar existentă lângă lăcaș.
Studiile au constatat că este construită pe locul unde au mai existat biserici.
Legenda spune, că Matei Basarab, fiind urmărit de către turci se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud, beneficiind de mult soare. În preajma lacului existau ruine a unor biserici și hotărăște că dacă o să scape, o să ctitorească o mănăstire.
Între anii 1705-1706, domnul martir Constantin Brâncoveanu, cu ocazia reparațiilor ce s-au impus, a construit un pridvor cu turlă în deja cunoscutul stil Brâncovenesc. A refăcut pictura originală și a confecționat catapeteasma, o reală operă de artă a stilului. Actualmente aceasta se află la Muzeul Național de Artă din anul 1913. Ușa de la intrare din lemn de castan deține o inscripție în limba slavonă cu următorul conținut :” Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. În pridvor se mai poate vedea o pictură refăcută la acea vreme odată cu construirea lui, pictură aflată pe peretele de la intrare și care reprezintă portretul lui Matei Basarab executată în jur de 1644.
O altă renovare a mănăstirii s-a făcut de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când o parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină în care se prezentau. În locul lor a construit alte clădiri pe baza unor proiecte făcute de arhitecți.
În anul 1934 s-au făcut alte reparații, s-au construit noi chilii și ce a fost mai important a fost amenajarea unui muzeu cu odoarele sfântului lăcaș.
Cea mai mare renovare a avut loc între anii 1954-1958 când s-a făcut consolidarea totală a clădirilor, s-a drenat apa, s-a introdus apă curentă la chilii și s-a reabilitat sistemul de încălzire.
Mănăstirea Arnota este locul de veci al ctitorului ei Matei Basarab și a tatălui său Danciu vel-vornic. Danciu vel-voievod, oștean important al primului unificator al românilor Mihai Viteazul, a căzut în luptele de la Turda în anul 1604. A fost înmormântat la Alba Iulia. Rămășitele pământești reîngropate în pronaosul bisericii la 1648.
Matei Basarab, decedat la 9 aprilie 1654, a fost înmormântat inițial la Târgoviște, dar este adus și el la Arnota în urma răscoalei Seimelor și depus tot în pronaos.
Strada ARȚARULUI
Clasificare științifică: Regn:Plantae; Încrengătură: Magnoliophita; Clasă: Magnoliopsida; Ordin: Sapindales; Familie: Aceraceae; Gen: Acer; Specie: A. Platanoides; Nume binominal: Acer Platanoides.
Arțarul (Acer platanoides), este un arbore rezistent, cu lemnul alb și tare, cu frunze caracteristice, lucioase, despicate în cinci lobi lungi și ascuțiți, de 10 – 18 cm diametru, cu sinusuri larg rotunjite. Pețiolul frunzei este lung; frunza are o sevă lăptoasă. Toamna frunzele se colorează în galben-auriu ajungând până la roșu. Are flori de culoare galben verzuie, grupate în inflorescențe care se deschid în aprilie-mai înaintea apariției frunzelor. Fructul este format din două samare alăturate, de 8 – 10 centimetri, cu aripioare late ce formează un unghi obtuz.
Arțarul este iubitor de climat călduros și este rezistent la geruri. Crește și se dezvoltă bine pe soluri uscate dar fertile cu conținut mare de calciu. Rezistă bine și la semiumbră. Crește până la 30 de metri. Este rezistent la fum și praf, motiv pentru care se foloseste de-a lungul șoselelor și autostrăzilor, în perdele de protecție.
A fost ales ca simbol al Canadei, deoarece corespunde diviziunii teritoriale trei colonii și unsprezece provincii.
Views: 1
