Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că 1.391 de şcoli vor fi finanţate cu aproape 190 de milioane de euro în cadrul jalonului asumat prin PNRR referitor la Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar.
“Avem stadiul de îndeplinire a jaloanelor, din perspectiva Ministerului Educaţiei. Este vorba (…) de trei jaloane care stau în dreptul Ministerului Educaţiei. Cel mai complex dintre acestea este Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar. Am definitivat procesul de selecţie a acestor şcoli care vor beneficia în prima rundă de finanţare prin Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, care este o componentă importantă a proiectului ‘România educată’. Jalonul era minimum 750 de şcoli care să poată fi finanţate. Vă informez cu această ocazie că avem 1.391 de şcoli care vor fi finanţate în această primă rundă. 1.391 de şcoli vor fi finanţate, în raport cu ceea ce ne-am asumat, cel puţin 750. Suma totală cu care vor fi finanţate aceste şcoli este de aproape 190 de milioane de euro, plus TVA. Finanţarea medie per şcoală înseamnă 136.000 de euro – 136.600 de euro”, a declarat Sorin Cîmpeanu, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a precizat că, dintre cele 1.391 de şcoli care vor fi finanţate, 1.114 sunt în mediul rural.
“277 de şcoli sunt în mediul urban – în general, în mediul urban mic. Din cele 1.391 de şcoli, sunt doar trei colegii naţionale. Este vorba de două colegii naţionale din Reşiţa şi de un colegiu naţional din Petroşani. Aceste colegii naţionale, şi coroborat cu locaţia, se confruntă cu un risc ridicat de abandon şcolar”, a completat ministrul.
Referindu-se la al doilea jalon din PNRR ce ţine de Ministerul Educaţiei, Cîmpeanu a menţionat că este vorba de un ordin de ministru prin care se definesc standardele tehnice de dotare a claselor din şcolile româneşti şi a laboratoarelor de informatică.
“Dacă ne referim la clasele în care învaţă elevii din România, o reformă pe care o apreciez ca fiind radicală este aceea a trecerii de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă. Sunt în măsură să vă precizez că e vorba de accesul tehnologiei de ultimă oră. Aceste table interactive pe care le dorim în fiecare clasă din şcolile româneşti nu necesită un proces foarte complicat de utilizare şi acele cadre didactice care sunt mai puţin familiarizate încă cu mediul digital vor putea să scrie normal pe acea tablă, exact aşa cum scriu şi cu creta, având avantajul că ceea ce predau la clasă se poate transfera, ştiţi foarte bine, instantaneu, pe telefoane, tablete, laptopuri pe care le utilizează elevii. Deci insist asupra acestei reforme, pentru că este o schimbare radicală a şcolilor româneşti”, a explicat ministrul.
Cîmpeanu a subliniat că pentru laboratoarele de informatică Ministerul Educaţiei a considerat că trebuie să lase o libertate mult mai mare, deoarece diferenţa între şcoli este foarte mare.
“Sunt şcoli care au laboratoare de informatică şi care vor avea nevoie de finanţare doar pentru completarea sau pentru actualizarea nivelului tehnologic şi sunt alte şcoli care nu au deloc laboratoare de informatică. Prin definirea acestor standarde tehnice de echipare, am intenţionat să lăsăm libertate şcolilor”, a completat ministrul.
Al treilea jalon, a adăugat el, se referă la semnarea unui contract de asistenţă tehnică cu Banca Mondială pentru monitorizarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, pentru transformarea digitală a educaţiei şi pentru guvernanţă.
“Acest contract a fost semnat de către Ministerul Educaţiei şi în cursul acestei zile va fi semnat de către Banca Mondială. M-am asigurat de acest lucru pe parcursul întrevederii pe care am avut-o ieri cu directoarea Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, în pregătirea unei vizite pe care o face în România preşedintele Băncii Mondiale într-un termen de două săptămâni”, a mai precizat Cîmpeanu.
Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar este cuprins în cadrul Proiectului Naţional de Reformă “România Educată” şi a fost aprobat de Comisia Europeană pentru finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu o valoare de 543 milioane euro. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE), care stă la baza implementării programului, este un instrument dezvoltat şi pilotat de Ministerul Educaţiei cu sprijinul Băncii Mondiale şi cu finanţare prin Instrumentul de asistenţă tehnică DG REFORM al Comisiei Europene.
“PNRAS reprezintă răspunsul Ministerului Educaţiei la problematica părăsirii timpurii a şcolii şi a abandonului şcolar, se adresează elevilor aflaţi în risc de abandon, în special elevi aparţinând grupurilor vulnerabile, elevi aparţinând minorităţii rome, elevi din mediul rural şi urban mic, elevi cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale (CES), elevi din comunităţi dezavantajate economic, copii în risc de excluziune socială pe fondul sărăciei, lipsa locuinţei, familie monoparentală, familii dezorganizate, elevi expuşi altor riscuri sociale”, se mai arată în comunicat.
Conform practicilor internaţionale, PNRAS utilizează trei pârghii pentru a fi sustenabil:
* autonomia şcolii în utilizarea resurselor – granturile vor fi implementate direct de către unităţile de învăţământ, în colaborare cu comunitatea locală;
* răspundere pentru rezultate – sunt stabilite ţintele ce trebuie atinse la nivel de şcoală: o rată mai mare de înscriere, o rată mai mică de absenteism, o rată mai mare de participare la examenele naţionale, un procent mai mare de elevi care reuşesc să promoveze examenul de final de ciclu cu cel puţin nota 6;
* evaluare – monitorizarea elevilor detectaţi în risc de abandon pentru a fi sprijiniţi prin planuri individuale de învăţare.
Views: 0