Obiceiuri, traditii si superstitii de Sfantul Ilie. Sarbatorit in fiecare an in 20 iulie, Sfantul Ilie este unul dintre cei mai importanti prooroci din Vechiul Testament considerat facator de minuni, aducator de ploi si ocrotitor al recoltelor.
SFANTUL ILIE. In credinta populara, SFANTUL ILIE este sarbatorit ca patronul verii caniculare si a framantarilor meteorologice, dat fiind ca el racoreste atmosfera desfacand ploile. In aceasta zi, romanii superstitiosi respecta o serie de datini stramosesti.
Cand ploua cu tunete si fugire, satenii din Tara Hategului infig in pamant un toiag cu maner de metal. De asemenea, de Sfantul Ilie nu se taie mere cu cutitul deoarece se considera ca urmatoarele 7 zile vor aduce furtuni crancene si grindina.
TRADITII si obiceiuri de Sfantul Ilie
Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales in mediile pastoresti.
In ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semanate cu canepa (canepisti), se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa. Daca, in noaptea dinspre Sant-Ilie, visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi, iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.
In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.
Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.
Merele, sfintite la biserica
Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie. Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.
Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie. Legenda Sfantului Ilie, aducatorul de ploi
Legenda sfantului Legenda Sfantului Ilie este cu totul atipica: un muritor care s-ar fi facut vinovat de pacate foarte mari, printre care cel de a-si fi omorat parintii dupa ce a fost ispitit de diavol, s-a cait si a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri si de atunci cutreiera norii cu o caruta cu roti de foc, trasa de cai inaripati. El trazneste dracii cu un bici de foc. Este cel care, in goana lui impotriva fortelor raului, provoaca tunete, traznete, ploi torentiale, grindina. Legenda mai spune ca demonii fug din calea lui si vin pe pamant, unde se ascund sub copaci sau chiar in trupurile unor animale. Una dintre superstitiile legate de Sfantul Ilie este aceea ca daca tuna si fulgera oamenii trebuie sa isi faca semnul crucii, pentru ca Dumnezeu i-a dat voie Sfantului Ilie sa loveasca orice pentru a dobori demonii, mai putin crucea.
Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie. De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau si de sufletele mortilor, in special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.
Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sarbatori calendaristice, cuprinde si practici de pomenire a mortilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea mortilor (Mosii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeaza praznice mari.
Se credea si se mai crede si astazi ca daca tuna de Sant-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.
Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operatie numita “retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se facea numai de catre barbati curati trupeste si sufleteste, imbracati in haine de sarbatoare, ajutati de catre un copil, femeile neavand voie sa intre in stupina.
Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie. Dupa recoltarea mierii, cei din casa, impreuna cu rudele si vecinii invitati la acest moment festiv, gustau din mierea noua si se cinsteau cu tuica indulcita cu miere. Masa festiva avea menirea de a asigura belsugul apicultorilor si de a apara stupii de furtul manei si se transforma intr-o adevarata petrecere cu cantec si joc. Era nevoie de multa atentie, ca la aceasta masa sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca farmece si vraji, caci mierea furata in astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele si vrajile lor”.
Traditii si obiceiuri de Ziua Sfantului Ilie:
– nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina).
– il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.
– se culeg in zori plante de leac stropite cu sange de cocos taiat deasupra lor.
– se duc berbecii la berbecar.
– daca tuna vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va ploua 20 de zile.
– se tine “Targul de fete de pe Muntele Gaina” din jud. Alba
Sant-Ilie marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.
Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie. In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre. In cadrul acestor manifestari, ce durau mai multe zile si erau considerate a fi bune prilejuri de cunoastere pentru tineri, atmosfera era insufletita de muzica si se facea comert cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte si produse agricole.
Views: 1
