Publicatia britanica The Guardian publica sinteza a 124.000 de documente confidentiale continand in special mesaje intre directorii companiei americane Uber, privind expansiunea la nivel global dintre 2013 si 2017.
Ancheta a fost impartasita si publicata concomitent de BBC, The Washington Post, Le Monde si alte 37 de publicatii din intreaga lume.
Uber a alocat numai in 2016 90 de milioane de dolari pentru lobby, incercand sa-si exercite influenta asupra lui Joe Biden (pe atunci vicepresedinte al SUA), Olaf Scholz (atunci primarul Hamburg) si George Osborne (cancelarul coroanei in UK).
Macron, presedintele francez, pare sa fi facut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunand chiar companiei ca a intermediat un „intelegere” secret cu oponentii sai din cabinetul francez.
In mod privat, directorii Uber si-au exprimat dispretul abia deghizat fata de alti oficiali alesi care erau mai putin receptivi la modelul de afaceri al companiei.
Dupa ce cancelarul german, Olaf Scholz, care era primarul orasului Hamburg la acea vreme, a respins lobbyistii Uber si a insistat sa plateasca soferilor un salariu minim, un executiv le-a spus colegilor ca este „un adevarat comedian”.
Cand vicepresedintele american de atunci, Joe Biden, un sustinator al Uber la acea vreme, a intarziat la o intalnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kalanick a trimis un mesaj unui coleg: „I-am pus pe oamenii mei sa-l anunte. ca fiecare minut intarziat este un minut mai putin pe care il va avea cu mine.”
Mesajele scurse sugereaza ca directorii Uber nu se faceau, in acelasi timp, iluzii cu privire la incalcarea legii de catre companie, un director glumand ca au devenit „pirati”, iar altul recunoscand: „Suntem pur si simplu ilegali”.
Cache-ul de fisiere, care se intinde intre 2013 si 2017, include peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage si mesaje WhatsApp, inclusiv comunicari deseori sincere si nevoiate intre Kalanick si echipa sa de directori de top.
Fostul CEO Uber le-ar fi spus directorilor ca “violenta garanteaza succesul”, compania exploatand pe cat posibil simpatia publicului datorata atacurilor violente ale taximetristilor asupra soferilor Uber.
Investigatia sustine ca modelul de expansiune al Uber s-a bazat pe finantarea cu fonduri de capital de risc (de pe pietele de capital) a subventionarii preturilor calatoriilor, precum si pentru stimulente acordate soferilor si pasagerilor cu modele de preturi care nu ar fi sustenabile.
In acest fel, Uber a subminat taximetria clasica si ar fi facut presiuni asupra guvernelor pentru a rescrie legile taximetriei si pentru a permite un model nou, bazat pe aplicatii si care a proliferat de atunci in intreaga lume.
Views: 0
