Ziua Culturii Nationale si aniversarea a 170 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu .
In 2010, Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege, initiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data nasterii poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Nationale. Potrivit Legii nr. 238 din 7 decembrie 2010, autoritatile vor sprijini material si financiar organizarea de manifestari cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodata, societatile romane de televiziune si radiodifuziune trebuie sa realizeze si sa includa in programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
Mihai Eminescu a petrecut cateva luni si in Oltenia, in anul 1878.
„De prin aprilie si pana la sfarsitul lunii august 1878, Mihai Eminescu a poposit pe meleagurile Olteniei, invitat fiind de Nicolae Mandrea, la conacul sau din Campul Cerbului, de la Floresti, un sat situat la nordul Craiovei, langa Filiasi, spre a-si petrece in liniste zilele de «concediu medical», la recomandarea doctorului Kremnitz (medicul familiei regale). Conacul era amplasat la confluenta dealurilor pe care se mai intinde si azi – ca si in vremea lui Eminescu – o parte din Padurea Carpadia cu Lunca Gilortului si a Jiului de Mijloc”.
Eminescu: „Locul in care sunt e cat se poate de frumos”
„Intr-o scrisoare catre colegii din redactia Timpului, poetul aprecia tinutul ca fiind deosebit de pitoresc: Locul in care sunt e cat se poate de frumos. Rauri, codru, ses, dealuri, muntii in departare, frumos adeca in puterea cuvantului. In corespondenta sa din aceasta perioada, poetul invita prietenii sa-i scrie la: Adresa: M. Eminescu, com. Floresti, plasa Jiul de Sus, judetul Dolj – Statia Telegrafo-Postala Filiasi» (satul Floresti apartine azi judetului Gorj)”, mai noteaza revista. Aceeasi sursa precizeaza ca in aceasta perioada Mihai Eminescu a scris mai multe poezii si a facut traduceri.
Inspirat de fiica preotului
Autorii mai spun ca la Floresti, Eminescu „a castigat repede pretuirea oamenilor, imprietenindu-se mai intai cu preotul Dumitru Dutescu, a carui fiica, Elena, in peregrinarile prin Padurea Carpadia si pe platoul Campul Cerbului, a devenit acea „craiasa cu parul moale si cu ochii vineti”, din poemul „Freamat de codru”. De altfel, din reconstituirea biografiei lui Mihai Eminescu, istoricii literari spun ca in perioada in care a stat in Oltenia acesta a scris mai multe dintre poeziile sale: „Revedere”,„ Fiind baiet paduri cutreieram”, dar si prima varianta a poemului „Scrisoarea III”.
Views: 0
