Evoluția actuală a societății globale schimbă paradigma securității și a relațiilor internaționale. De aceea vom încerca să definim un contex conflictual care ar putea apărea din punct de vedere al amenințărilor asimetrice. Cine și mai ales prin ce metode pot fi destabilizate zonele geostrategice sensibile și Europa în ansamblul său? Este războiul informațional un instrument care ar putea fi folosit ca element definitoriu in viitoarele conflicte și daca ”da” ce putem spune că este razboiul informațional?
Odată cu evoluția crescândă a tehnologiei și mai ales a tehnologiei informaționale, o influență crescută a acesteia asupra statului, a societății și a oamenilor in general, a devenit esențială pentru dezvoltarea lumii contemporane. Sistemele naționale și internaționale de securitate si siguranță au simțit provocarea dată de creșterea explozivă a tehnologiilor informaționale, în timp ce siguranța și libertatea fiecărui individ au fost puse în pericol.
Aceasta se datorează lipsei de cunoștințe clare reprezentate de războaiele hibride și imprevizibilității lor, încât acestea au devenit un factor major amenințător. În același timp, anumite amenințări tradiționale dobândesc forme noi. Criza sistemului internațional de securitate și faptul că majoritatea țărilor nu sunt încă pregătite să facă față noilor provocări necesită revizuirea abordărilor și strategiilor actuale, precum și modificări ale actualelor reglementări legale precum și schimbările instituțiilor. Cu privire la intrarea în lumea tehnologiilor informaționale, amenințările și războaiele hibride au subliniat, metaforic vorbind, un anumit vid juridic. Mulți se vor gândi în mod eronat la “vid” ca sinonim al “goliciunii”, al “vidului”, al absenței oricărui lucru. Cu toate acestea, se știe că, în funcție de abordare, “vidul” ar putea fi văzut și ca o condiție specială a câmpului în care energia sa este minimă sau o condiție specială a materiei sau spațiu cu presiune foarte scăzută. Prin orice definiție, vidul va purta un set de caracteristici fizice, astfel încât nu poate fi “absolut gol”. Ce se întâmplă apoi în această relativă goliciune din lumea digitală cu care se confruntă amenințările noi, hibride?
Este dificil să se supraestimeze semnificația componentei informaționale în conflictele contemporane. Rolul său decisiv în războiul hibrid sau etichetarea războiului hibrid ca fiind în primul rând război informațional poate fi dezbătut. Se poate sublinia faptul că tehnologiile inovatoare de informare sunt responsabile de succesul impactului ”non-militar” și al operațiunilor militare – dar, în orice caz, fără îndoială, agresiunea hibridă este susținută de campanii de informare centralizate în mass-media, însoțite de manipularea gândirii prin cantități enorme de falsuri, care, la rândul lor, au devenit posibile din cauza digitizării mondiale. După cum a subliniat J. K. Wither, războiul hibrid contemporan are “accentul pus pe metode non-militare de conflict și, în special, războiul informațional, descrierile recente ale războiului hibrid permit să se facă unele comparații între campaniile ISIS din Orientul Mijlociu și războiul și teatrul de operații foarte diferit din Ucraina ”
